1. Bun venit și introducere: Gazda începe cu un mesaj călduros de bun venit și o scurtă activitate energizantă. Apoi explică obiectivele și structura sesiunii:
   „Astăzi veți avea ocazia să discutați diverse subiecte (nevoile voastre) în grupuri mici. Fiecare grup va avea un facilitator care va ghida conversația. Vă rugăm să împărtășiți doar ceea ce vă simțiți confortabil să spuneți și să respectați ceea ce au de spus ceilalți.”
   Gazda îi prezintă, de asemenea, pe facilitatorii de la fiecare masă și le clarifică rolul. Participanții sunt apoi împărțiți în grupuri mici. Împărțirea în grupuri poate fi realizată sub forma unui joc, pentru a-i ajuta pe participanți să se relaxeze și pentru a stimula coeziunea grupului.
2. Runde în grupuri mici: Spațiul este pregătit în avans, cu mese distribuite în întreaga sală. Fiecare masă va fi dedicată unui anumit subiect (de exemplu, educație, ocuparea forței de muncă, locuire) sau unui singur subiect principal abordat din perspective diferite (de exemplu, sentimente, frustrări, experiențe, idei noi legate de o anumită problemă).
   Fiecare masă are un facilitator desemnat care conduce discuția și adresează întrebări orientative. Facilitatorii ar trebui să se pregătească dinainte cu un set de întrebări și, dacă este necesar, să facă o scurtă documentare asupra subiectului.
   Grupurile se rotesc între mese, petrecând aproximativ 15-20 de minute la fiecare, în funcție de dimensiunea grupului. Facilitatorii adresează întrebări deschise care îi încurajează pe participanți să își exprime nevoile și opiniile. Aceștia ascultă activ, reformulează și parafrazează pentru a se asigura că au înțeles corect. Pe parcurs sunt luate notițe, care vor fi împărtășite în partea finală a activității.
   La fiecare masă există, de asemenea, hârtie pe care participanții pot scrie, ilustra sau desena, alegând forma de exprimare care li se pare cea mai naturală.
3. Recoltarea concluziilor: Facilitatorii sunt invitați să împărtășească perspectivele sau alte rezultate ale conversațiilor cu întregul grup.^[1] Participanții sunt încurajați să răspundă prin reflecții, completări sau comentarii, pentru a îmbogăți concluziile comune.
4. Reflecție și evaluare: Evaluarea este realizată cu ajutorul unui instrument digital (de exemplu, Mentimeter). Întrebările sunt pregătite în avans, de exemplu:

• • Cum v-ați simțit în timpul activității de astăzi?
  • Ați învățat ceva nou sau ați dobândit o perspectivă nouă?
  • Ce v-a atras cel mai mult atenția în această activitate?
  • Ce v-ați fi dorit să fie diferit?

Răspunsurile sunt trimise anonim și proiectate pentru reflecție și discuție în cadrul grupului.

1. Introducere (10 min): Sesiunea începe cu un scurt energizer pentru a crea o atmosferă plăcută și relaxată.
   Facilitatorul explică regulile activității: „Când auziți o afirmație, acordați-vă un moment pentru a vă gândi în ce măsură sunteți de acord sau nu cu aceasta. Apoi, poziționați-vă în sală în funcție de opinia voastră:

• • O parte a sălii reprezintă „Sunt de acord”,
  • Partea opusă reprezintă „Nu sunt de acord”,
  • Mijlocul reprezintă „Nici de acord, nici în dezacord”.”*
    Participanților li se reamintește că fiecare are dreptul să își exprime opinia fără a-i jigni pe ceilalți și că toate punctele de vedere trebuie respectate.

1. Barometrul nevoilor (20 min): Facilitatorul pregătește în avans o serie de afirmații care stimulează reflecția, pentru a încuraja gândirea și discuția în rândul tinerilor. Exemple:

• • Educația este la fel de accesibilă pentru toată lumea.
  • Toți locuitorii orașului nostru au aceleași oportunități pentru o bună calitate a vieții.
  • Cred că oricine poate avansa în carieră dacă muncește suficient de mult.

După ce își aleg poziția în sală, participanții sunt încurajați să explice de ce au ales acel loc. Este facilitată o discuție deschisă între participanți, permițând apariția și explorarea unor perspective diferite.

1. Reflecție și evaluare (15 minute): Sesiunea se încheie cu o reflecție de grup. Întrebările orientative sugerate includ:

• • Ce v-a plăcut la această activitate?
  • A existat ceva ce nu v-a plăcut sau ați dori să schimbați?
  • Cum v-ați simțit în timpul exercițiului?
  • Ați învățat ceva nou despre voi, despre ceilalți sau despre comunitatea voastră?

1. Introducere (15 min): Pentru început, ghidați participanții printr-o scurtă vizualizare legată de nevoile explorate.
   De exemplu: „Așezați-vă confortabil. Dacă vă simțiți confortabil, închideți ochii. Concentrați-vă asupra respirației. Observați cum aerul intră și iese din corp — pur și simplu observați respirația.
   Acum vă invit să vă imaginați un cartier în care v-ar plăcea foarte mult să locuiți — cartierul vostru ideal. Imaginați-vă că vă plimbați prin el. Observați ce se întâmplă în jur. Ce sunete auziți? Ce mirosuri simțiți? Ce vedeți?
   Cum sunt oamenii din acest cartier? Ce fac? Cum se simt?
   Opriți-vă acum pentru un moment și observați cum vă simțiți în acest cartier.
   Vă invit să vă luați ușor rămas-bun de la cartierul vostru ideal și să vă readuceți atenția asupra respirației. Când sunteți pregătiți, deschideți ochii.”
   • După vizualizare, invitați participanții să se gândească individual la:
     • Cum se compară cartierul vostru ideal cu cel în care locuiți în prezent?
     • Care sunt asemănările și diferențele?
     • Ce ar trebui să se schimbe pentru ca actualul vostru cartier să devină un loc mai bun în care să locuiți?
     • Care sunt unele probleme sau nevoi neacoperite din comunitate care ar trebui abordate?

     Sarcina lor este să iasă afară — fie pe strada principală, într-o piață, în apropierea școlii sau în orice altă zonă (nu există limite specifice) — și să realizeze fotografii care surprind probleme sau nevoi concrete ale comunității locale, în special pe cele care îi afectează pe tineri.

     Fiecare participant selectează între una și trei fotografii (în funcție de timpul alocat discuției și/sau de numărul participanților) pe care dorește să le prezinte grupului și le trimite facilitatorului.

2. Realizarea fotografiilor în comunitatea locală (45 min): Participanții ies în comunitate pentru a realiza fotografii pe tema dată și trimit fotografia/fotografiile selectate facilitatorului. Facilitatorul încarcă fotografiile pe o platformă online (de exemplu, Padlet) și etichetează fiecare fotografie cu numele autorului. Fiecare participant trebuie să trimită între una și trei fotografii facilitatorului sau să le posteze direct pe platformă.
3. Reflecție și comentarea fotografiilor (45 min): Participanții ale căror fotografii sunt afișate își împărtășesc asocierile și interpretările imaginii.
   Ceilalți sunt încurajați să reflecteze asupra celor împărtășite și să răspundă, stimulând discuția și o înțelegere mai profundă.
   • Dacă timpul permite și există interes, grupul poate explora posibili pași următori pentru a aborda problemele specifice identificate în fotografii.
4. Reflecție și evaluare (15 min): Pot fi adresate următoarele întrebări:

• • Ce v-a plăcut la această activitate?
  • A existat ceva ce nu v-a plăcut sau pe care ați dori să îl vedeți realizat diferit?
  • Cum v-ați simțit în timpul exercițiilor?
  • Ați învățat ceva nou despre voi, despre ceilalți și despre comunitatea voastră?

Introducere (15 min): Explicați activitatea participanților și distribuiți hărțile și sarcinile, împărțindu-i în grupuri mai mici de 4-5 persoane.
Fiecare grup primește o temă/sarcină diferită și o zonă diferită de explorat, marcată pe hartă. Temele și sarcinile pot fi orice este important și relevant pentru contextul vostru. De exemplu, destinația unui grup poate fi cartierul în care vă aflați, iar tema poate fi incluziunea. Parcurgând zona, participanții trebuie să observe împrejurimile prin prisma sarcinii și a temei, care sunt explicate pe o fișă tipărită sau trimise printr-o platformă digitală. Asigurați-vă că tema și sarcina sunt explicate clar și oferiți câteva întrebări care să ajute grupul să se aprofundeze în temă:
Explorarea incluziunii în cartierul nostru
Astăzi veți explora cartierul vostru prin prisma incluziunii.
Incluziunea, în cea mai potrivită definiție, înseamnă că membrii unui mediu sau ai unei societăți simt că sunt apreciați, respectați și incluși, indiferent de originea sau identitatea lor. Au aceleași oportunități ca ceilalți și nu sunt ignorați sau excluși. Gândiți-vă la ce înseamnă incluziunea pentru voi. Observați împrejurimile de-a lungul traseului, având în vedere următoarele întrebări:
Cum sprijină acest cartier incluziunea diferitelor persoane?
Vă simțiți incluși în acest mediu?
Imaginați-vă că sunteți o persoană care se deplasează cu un scaun rulant sau care nu vorbește limba locală. Ce elemente observați care susțin sau nu reușesc să susțină sentimentul de incluziune?
Ce ar trebui să se schimbe în acest cartier pentru a crea un mediu mai incluziv și mai plăcut, care celebrează diversitatea?
Cum putem susține ideea de incluziune în viața noastră de zi cu zi?

Crearea hărții imaginare
Când vă întoarceți în spațiul de lucru, veți crea o hartă imaginară a incluziunii (o hartă a cartierului vostru) care să ilustreze observațiile și răspunsurile voastre la întrebări. Concepeți harta astfel încât să arate cum ar putea fi îmbunătățit acest mediu pentru a sprijini incluziunea diferitelor persoane. Ilustrați ceea ce ați observat deja în zonă și cum v-o imaginați după implementarea îmbunătățirilor propuse.

Explorarea comunității locale (60 min): Participanții fac o plimbare prin zona și traseul desemnate, explorând împreună tema și sarcina primite. Pot lua notițe, face fotografii sau pur și simplu răspunde verbal la întrebări și discuta despre observațiile și ideile lor.
Crearea hărților imaginare (60 min): Participanții se întorc în spațiul de lucru și primesc suficient timp pentru a reprezenta zona explorată sub forma unei hărți imaginare. Folosesc o bucată mai mare de hârtie (format A1, A2 sau A3) și diferite materiale de desen (pixuri, culori, colaj, chiar și obiecte pe care le-au colectat în timpul plimbării) pentru a-și ilustra observațiile.
Prezentare și reflecție (45 min): Fiecare grup își prezintă harta imaginară și își explică observațiile. Ceilalți sunt încurajați să reflecteze asupra celor prezentate și să răspundă, stimulând discuția și o înțelegere mai profundă.
După ce toate grupurile și-au prezentat hărțile, poate avea loc o reflecție generală pe baza următoarelor întrebări:
Ce v-a plăcut la această activitate?
Cum a fost plimbarea — plăcută, dificilă, revelatoare…?
Cum v-a ajutat sarcina să priviți zona dintr-o perspectivă nouă?
Ați învățat ceva nou despre voi, despre ceilalți și despre comunitatea voastră?

Dacă timpul permite și există interes, grupul poate explora posibili pași următori pentru a aborda problemele și nevoile specifice identificate prin intermediul hărților.

1. Introducere (10 min): Participanții tineri sunt informați că astăzi își vor explora nevoile folosind carduri asociative:
   „Cardurile asociative sunt un instrument care poate servi multor scopuri — precum exprimarea ideilor, opiniilor sau emoțiilor. Astăzi, le vom folosi pentru a vă ajuta să reflectați asupra unor nevoi personale și să le împărtășiți.”
2. Vizualizare și carduri asociative (10 min): Înainte de activitatea principală, ghidați participanții printr-o scurtă vizualizare pentru a-i ajuta să se conecteze cu propriile nevoi:
   „Așezați-vă confortabil. Simțiți podeaua sub picioare. Observați punctele de contact dintre corpul vostru și scaun sau podea. Simțiți-vă corpul. Parcurgeți încet corpul cu atenția, de la picioare până în creștetul capului.
   Dacă observați vreo tensiune, încercați să o eliberați ușor sau să respirați mai profund în acea zonă.
   Acum, gândiți-vă la ceea ce aveți nevoie de la acest atelier. Ce ați dori să învățați? Ce abilități noi ați dori să dobândiți? Ce fel de atmosferă ați dori să experimentați în grup?
   Aduceți-vă atenția înapoi la respirație și inspirați și expirați lent și profund de câteva ori.”
   Instrucțiuni pentru exercițiu:
   Rugați participanții să aleagă un card care reprezintă o nevoie pe care o au sau care le amintește de ceva din exercițiul de vizualizare. Încurajați-i să își acorde timp pentru a privi cardurile, dar să îl aleagă pe cel care îi atrage, fără să analizeze excesiv.
3. Reflecție asupra cardurilor (30 min): Participanții se așază în cerc și reflectează asupra cardului ales. Fiecare persoană este invitată să își împărtășească gândurile, însă intimitatea îi este respectată — Dacă cineva nu dorește să își împărtășească reflecția cu grupul, o poate scrie și o poate înmâna facilitatorului. Este esențial să fie respectate creativitatea și interpretarea fiecărei persoane. Nu este permis să corectați asocierea cuiva sau să sugerați că interpretarea sa este „greșită”. Experiența fiecărei persoane este validă.
4. Reflecție și evaluare (10 min): Pot fi adresate următoarele întrebări:

• • Ce v-a plăcut la această activitate?
  • Există ceva ce nu v-a plăcut și ați dori să schimbați?
  • Cum v-ați simțit în timpul exercițiilor?
  • Cum vă simțiți acum, după exerciții?
  • Ați învățat ceva nou despre voi înșivă?