Sunet = mișcare = desen

Sfaturi pentru facilitatori:

• Oferiți instrucțiuni clare, stabiliți câteva reguli și faceți mai întâi o demonstrație.
• Fiți atenți la dinamica grupului. Adăugați sarcini dacă și când este nevoie.
• Adaptați activitatea la nevoile specifice ale grupului.
• Oferiți sprijin suplimentar participanților care ar putea avea dificultăți în exprimarea personală.
• Este important să creați un spațiu sigur și încurajator, promovând respectul reciproc, deschiderea și incluziunea. Invitați participanții să fie atenți la starea de bine a celorlalți, asigurând siguranța și consimțământul în toate interacțiunile. Creați un mediu în care fiecare persoană să se simtă confortabil să se exprime, respectând totodată limitele personale.
• Încurajați participanții să accepte explorarea și experimentarea în exprimarea artistică, subliniind că nu există corect sau greșit. Invitați-i să renunțe la autocritică, să rămână deschiși procesului și să se bucure de experiență. Cel mai important, amintiți-le să se distreze!

Variații și adaptări:

• Durata activității poate fi extinsă în funcție de timpul disponibil și de numărul de participanți. Dimensiunile hârtiei trebuie adaptate în funcție de mărimea sălii, precum și de numărul și tipul participanților. Activitatea poate fi organizată ca eveniment public sau închis.
• Activitatea poate fi construită în jurul unei teme relevante pentru contextul actual al grupului. De exemplu, într-o clasă aflată aproape de finalul liceului, activitatea poate servi drept reflecție creativă asupra experiențelor comune. Poate fi adaptată pentru a include un playlist muzical creat de participanți, care să reprezinte anii lor de liceu și să stea la baza componentei de desen, precum și un segment introductiv în care participanții împărtășesc povești, amintiri și întâmplări din perioada petrecută împreună ca grup.
• Este esențial să urmăriți îndeaproape dinamica grupului și să rămâneți flexibili, mai ales atunci când lucrați cu grupuri foarte vulnerabile. Facilitatorul trebuie să adapteze activitatea la nevoile, abilitățile și nivelurile de implicare specifice ale participanților, modificând complexitatea atunci când este necesar. De exemplu, anumite elemente — precum desenul cu mâna non-dominantă, folosirea altor părți ale corpului și a mecanismelor sau realizarea unui desen de grup — pot fi omise dacă par prea dificile sau inconfortabile pentru grup.
• Dacă participanților le este dificil să deseneze pe hârtie așezată pe podea, puneți la dispoziție o masă mare (sau uniți mai multe mese), astfel încât să poată desena stând așezați.
• Pentru grupuri avansate sau atunci când timpul permite, muzica de fundal poate fi înlocuită cu exercițiul dirijorului. Acesta presupune împărțirea participanților în două grupuri — unul având rolul unui cor, iar celălalt desenând. Corul produce sunete (fiecare participant alegând propriul sunet) pe baza indicațiilor dirijorului. După un timp, grupurile schimbă rolurile. Această variantă necesită doi facilitatori.
• Atunci când lucrați cu participanți cu dizabilități de dezvoltare, este important să simplificați structura atelierului pentru a asigura accesibilitatea și incluziunea. Introducerea unor sarcini pregătitoare mai mici înainte de activitatea de desen — precum exerciții de încălzire, mișcare de grup, ritmuri prin bătăi din palme, ascultarea muzicii sau imaginarea unor culori — îi poate ajuta pe participanți să se implice mai confortabil și să intre treptat în procesul creativ.

Notă:

• Atunci când implementați această activitate cu un grup de tineri cu care nu lucrați în mod regulat și care au nevoi speciale, este important să vă informați în prealabil despre nevoile lor specifice de la lucrătorii de tineret/asistenții sociali care lucrează cu ei în mod regulat, pentru a putea adapta activitatea.