Dansul oglinzii

1. Introducere (5 min): Explicați scopul activității (improvizație prin dans, exprimare personală, celebrarea diversității).
2. Spargerea gheții (20 min): Folosiți 2-3 activități introductive (joc de cunoaștere a numelor, energizer, încălzire) din capitolul suplimentar de la finalul Toolbox-ului, în funcție de nevoi.
3. Dansul oglinzii (25 min): Facilitatorul le cere participanților să se deplaseze prin sală urmând diferite indicații (încet, repede, ca și cum podeaua ar fi în flăcări, ar fi făcută din gheață etc.). Apoi, le permite să facă o scurtă și ușoară improvizație individuală de dans. Când sunt pregătiți, participanții sunt împărțiți în perechi. Se pot forma două rânduri față în față cu ajutorul unei întrebări binare amuzante (de exemplu, „Ananas pe pizza — da sau nu?”), astfel încât persoana din fața ta să devină partenerul tău. Sau participanții se pot reuni într-un cerc strâns, își pot închide ochii și întinde mâinile înainte până când ating mâinile altcuiva — persoana a cărei mână au atins-o devine partenerul lor.

Dacă numărul participanților este impar, facilitatorul se poate alătura.

Perechile sunt rugate să se privească în ochi fără să vorbească. Se pune o muzică liniștită. Participanții încearcă să simtă prezența celuilalt și, deși pot râde, ar trebui să se concentreze cu adevărat să nu vorbească — doar să se privească (2-3 minute). Dacă se simt confortabil, pot face un pas mai aproape, dar trebuie să fie atenți la confortul celeilalte persoane. Facilitatorul subliniază importanța consimțământului și a atenției acordate persoanei cu care interacționează.
Apoi primesc instrucțiunile pentru oglindire: o persoană conduce dansul făcând o mișcare, iar cealaltă trebuie să o urmeze ca și cum ar fi o oglindă. După un interval stabilit, schimbă rolurile și continuă cu aceeași instrucțiune (5-7 minute fiecare). În acest moment pot începe să se deplaseze prin sală. Următoarea sarcină este să creeze un contrast prin oglindire. De exemplu, dacă persoana care conduce face o mișcare lentă, cealaltă trebuie să o facă rapid; dacă liderul face o mișcare în sus, cealaltă persoană coboară și așa mai departe. Scopul este să găsească un contrast sau o mișcare opusă celei realizate de partener. Schimbă rolurile după 5 minute. La final, perechile primesc sarcina de a se mișca împreună astfel încât vârfurile degetelor arătătoare să rămână permanent în contact (fără să se desprindă), dacă se simt confortabil să facă acest lucru. Improvizează împreună timp de 5-7 minute.

4. Păpușa (25 min): Facilitatorul începe prin desfacerea perechilor și le cere participanților să se miște liber prin spațiu. În timp ce se deplasează, facilitatorul oferă indicații simple precum: „stop”, „mergi”, „bate din palme” și „sari”. După un timp, sensul comenzilor este inversat — „stop” înseamnă acum „mergi” și invers; apoi, „bate din palme” înseamnă „sari”, iar „sari” înseamnă „bate din palme”. Această confuzie ludică sporește concentrarea și captează atenția participanților. Apoi, facilitatorul introduce noi indicații de mișcare, precum: „mișcă-te ca și cum cotul stâng te-ar conduce”, „mișcă-te pornind de la genunchiul drept” sau „lasă creștetul capului să îți ghideze mișcarea”. După câteva runde, facilitatorul oprește activitatea și le cere participanților să formeze grupuri de câte trei cu persoanele cele mai apropiate. În fiecare trio, o persoană devine „păpușa”, iar celelalte două au rol de ghizi, oferind indicații nonverbale prin atingerea ușoară a unor părți ale corpului păpușii (de exemplu, cot, cap, genunchi, braț, spate). Păpușa răspunde inițiind o mișcare care pornește din punctul atins, lăsând mișcarea să se dezvolte natural din acel impuls. După 5–7 minute, rolurile se rotesc astfel încât fiecare participant să aibă ocazia de a fi păpușa.
   O variantă simplă este ca o persoană din trio să conducă mișcarea, iar ceilalți să o urmeze, rolurile fiind schimbate pe rând, după cum simt.
   Pentru a încheia activitatea, toate grupurile de câte trei se pot mișca liber, improvizând împreună și deplasându-se prin întregul spațiu.
5. Reflecție (15 min): Participanții se așază împreună în cerc și își acordă timp pentru a reflecta asupra experienței comune, discutând despre cum s-au simțit în timpul activității și ce iau cu ei din această experiență.

Întrebări pentru reflecție:

• • Cum te-ai simțit mișcându-te împreună cu ceilalți? A fost plăcut, inconfortabil, nou…?
  • Ce ai învățat despre tine și despre ceilalți prin mișcare?

Dacă există suficient timp, este recomandată o scurtă reflecție după fiecare activitate.

Pentru evaluare, observați implicarea și starea de spirit a participanților, modul în care se mișcă și reacționează unii la ceilalți în cadrul fiecărei activități. Colectați feedback verbal, printr-un sondaj rapid sau prin intermediul cardurilor asociative.